chestii educative

Anecdotic 1: Un mare profesor de cosmologie de la Cambridge le pune studenților la primul curs următoarea întrebare: Cât de puternică auditiv a fost explozia primordială, adică Big Bang? Răspunsul general este: îți explodau timpanele!

La explozia primordială nu exploda niciun timpan, fiindcă era neauzită, iar sunetul se propagă doar prin aer.

Anecdotic 2: Același profesor pune altă întrebare: de unde știm noi că universul a fost creat printr-o explozie primordială și nu de un demiurg?

Răspunsul general este: nu s-a demonstrat că universul a fost creat printr-o explozie primordială!

Ba da, s-a demonstrat. Să luăm câteva exemple:

1. Toată lumea vede soarele strălucind, dar noi, oamenii, vedem mereu soarele așa cum arăta în urmă cu 8 minute, fiindcă atâta timp îi ia luminii să ajungă până la noi.

2. Eminescu avea dreptate, înaintea lui Einstein:

La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.

Noi vedem unele stele după ce ele au murit deja (în limbaj științific au făcut implozie), fiindcă lumina lor de-abia atunci a ajuns la noi.

3. Sunt stele pe care le vedem după mii de ani lumină și sunt stele pe care le vedem după miliarde de ani lumină (lumina lor e mai albă și pală, fiindcă ele au murit deja). Gândind după acest raționament, noi putem vedea cum s-a format universul, fiindcă doar după miliarde de ani lumină informația a ajuns la noi (un telescop a demonstrat acest lucru).

4. Punctul la care se referă Eminescu ține de această explozie primordială, și e de mirare că un poet a preconizat acest lucru (de aceea nu ar trebui să fie doar geniu statal)

În România nu există fizică cosmologică, fiindcă acolo m-aș fi specializat, Nu-mi rămâne decât să fiu autodidact.